un gand:
Actiune in loc de reactie
si un citat:
[quoting Marianne Williamson] Our deepest fear is not that we are inadequate. Our deepest fear is that we are powerful beyond measure. We ask ourselves, Who am I to be brilliant, gorgeous, talented, fabulous? Actually, who are you not to be? We were born to make manifest the glory of God that is within us. And as we let our own light shine, we unconsciously give other people permission to do the same.
Multumesc S.!
marți, 4 mai 2010
luni, 3 mai 2010
ah, ce zile!...
Sfarsitul asta de saptamana a fost genial! GENIAL!
Oamenii, peisajele, conversatiile, activitatile, “aha”-urile: TOATE au fost absolut ge-ni-a-le!
Doamne, cat de bine a fost cand am vorbit cu mama si bunica si mi-am amintit de copilarie! Acea senzatie de eliberare din carapace, din carcasa....
Matei care mi-a spus “esti frumoasa” atat de serios, curat si onest..la doar 6 ani!
Roxana, clasa a IV-a, care stie ca sunt oameni care te judeca dupa cum arati si dupa hainele pe care le porti desi ar trebui sa o faca functie de cum e inima ta, buna sau rea....
Matei si Roxana sunt crescuti de tanti Mia. Impreuna cu alti 23 de copii cu varste intre 3 si 25 de ani. Cei mari lucreaza, au grija de cei mici, fac de mancare. Cei mici cresc. Sunt extrem de bine crescuti, responsabili, inteleg limitele (“daca face ceva rau este pedepsit 2 minute ca sa stea sa se gandeasca la ce a facut” mi-a explicat Roxana cand l-a pedepsit pe Andrei). Si nu e pacaleala de 1 aprilie (cum le place sa glumeasca, ci e pe bune)
I-am cunoscut intr-o zi minunata de mai, am fost in Herastrau, ne-am jucat cu freezbee, badmington, fotbal, la tobogan, ne-am plimbat pe malul lacului, ce poti baga intr-o valiza?, am mancat impreuna si la final ne-am plimbat cu metroul spre bucuria si surprinderea celor mici care nu mai fusesera niciodata cu “trenul galben fara cai”. Cand am ajuns acasa ne-au dat cate un tablou pictat de ei (si nu ai zice ca e pictat de un copil....!!)
Ziua lui tanti Mimi si toti fratii in jurul mesei, care cu sotie/sot, care cu copil/nepot, prietena mea S. Drumul cu S, conversatia, rasetele, florile, bomboanele de ciocolata si caramel si biscuitii cu ghimbir.
Peisajele, dealurile, gradinile, casele, linistea, florile.....
Apa – placerea de a simti textura, consistenta si transparenta apei, senzatia ca lasi in urma zeci de kilograme de stres...eu apa, apa din mine, apa din jurul meu
Acelasi Green Tea si totusi altfel: pe inserat, cu lumanari aprinse pe masa din gradina, povestile lui V despre vacanta in Thailanda... visul de a calatori si a manca fructe de mare
Cum ziceam: GENIAL!
Oamenii, peisajele, conversatiile, activitatile, “aha”-urile: TOATE au fost absolut ge-ni-a-le!
Doamne, cat de bine a fost cand am vorbit cu mama si bunica si mi-am amintit de copilarie! Acea senzatie de eliberare din carapace, din carcasa....
Matei care mi-a spus “esti frumoasa” atat de serios, curat si onest..la doar 6 ani!
Roxana, clasa a IV-a, care stie ca sunt oameni care te judeca dupa cum arati si dupa hainele pe care le porti desi ar trebui sa o faca functie de cum e inima ta, buna sau rea....
Matei si Roxana sunt crescuti de tanti Mia. Impreuna cu alti 23 de copii cu varste intre 3 si 25 de ani. Cei mari lucreaza, au grija de cei mici, fac de mancare. Cei mici cresc. Sunt extrem de bine crescuti, responsabili, inteleg limitele (“daca face ceva rau este pedepsit 2 minute ca sa stea sa se gandeasca la ce a facut” mi-a explicat Roxana cand l-a pedepsit pe Andrei). Si nu e pacaleala de 1 aprilie (cum le place sa glumeasca, ci e pe bune)
I-am cunoscut intr-o zi minunata de mai, am fost in Herastrau, ne-am jucat cu freezbee, badmington, fotbal, la tobogan, ne-am plimbat pe malul lacului, ce poti baga intr-o valiza?, am mancat impreuna si la final ne-am plimbat cu metroul spre bucuria si surprinderea celor mici care nu mai fusesera niciodata cu “trenul galben fara cai”. Cand am ajuns acasa ne-au dat cate un tablou pictat de ei (si nu ai zice ca e pictat de un copil....!!)
Ziua lui tanti Mimi si toti fratii in jurul mesei, care cu sotie/sot, care cu copil/nepot, prietena mea S. Drumul cu S, conversatia, rasetele, florile, bomboanele de ciocolata si caramel si biscuitii cu ghimbir.
Peisajele, dealurile, gradinile, casele, linistea, florile.....
Apa – placerea de a simti textura, consistenta si transparenta apei, senzatia ca lasi in urma zeci de kilograme de stres...eu apa, apa din mine, apa din jurul meu
Acelasi Green Tea si totusi altfel: pe inserat, cu lumanari aprinse pe masa din gradina, povestile lui V despre vacanta in Thailanda... visul de a calatori si a manca fructe de mare
Cum ziceam: GENIAL!
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)