Sunt ingrijorata de rezultatul referendumului. si de ce va fi dupa. Cum am ajuns aici...din nou? Ce nu a invatat inca tara asta, poporul asta? Doamne, ingeri, va rog...
duminică, 29 iulie 2012
joi, 26 iulie 2012
Soul mate
"People think a soul mate is your perfect fit, and that's what everyone wants. But a true soul mate is a mirror, the person who shows you everything that is holding you back, the person who brings you to your own attention so you can change your life.
A true soul mate is probably the most important person you'll ever meet, because they tear down your walls and smack you awake. But to live with a soul mate forever? Nah. Too painful. Soul mates, they come into your life just to reveal another layer of yourself to you, and then leave.
A soul mates purpose is to shake you up, tear apart your ego a little bit, show you your obstacles and addictions, break your heart open so new light can get in, make you so desperate and out of control that you have to transform your life, then introduce you to your spiritual master..."
-- Elizabeth Gilbert in Eat, Pray, Love
marți, 24 iulie 2012
Vilegiaturi colorate
Am avut vacanta. Mi-a ramas in minte si in suflet prin culori, sentimente, gust, comparatie.
Vacanta mea a inceput intr-o vineri. A fost o zi in care m-am simtit foarte libera. Ii simteam parca deja gustul vacantei mele. Asa ca mi-am facut putin de cap:) Si in pelegrinarile mele am intrat intr-un salon cosmetic. Si de bine ce-am intrat ca am dat nas in nas cu ..el: un transexual! Stiti intrebarile Scufitei Rosii? De ce ai bunico ochii asa mari? De ce ai bunico gura asa mare? Exact asta imi venea sa il intreb si eu! :) Sfinte Sisoie: iertare, dar pentru 2 secunde m-am socat! Anii petrecuti sub tutela bunicii s-au facut inca o data remarcati prin puterea de a-mi retine chiar si cel mai subtil zambet amestecat cu un fel de ... respingere. Da, asta e, asa am simtit. Nu era genul meu de femeie:) Am fost amandoi politicosi pret de 1minut, el dandu-mi informatii despre orar si eu multumind frumos si iesind tacticos pe usa, fara a privi inapoi. Am zambit doar si mi-am zis ca voi avea o vacanta pe cinste! Si asa a fost!
Am iubit Singaporele din prima: aerul era mai respirabil iar statia de metrou curata si cu instructiuni super clare, cu harta si semnalizari colorate de nici macar un copil nu se poate pierde! Si apoi transportul in comun in stil elvetian (Geneva a rasarit din nou in mintea si inima mea!), sentimentul de siguranta, locurile si oamenii (in special cei la care am stat) au aprofundat sentimentul asta de bine!
M-am pierdut pe stradutele din Little India (care arata cam asa, asa, asa, ....) si Chinatown - I loved it!! (vezi de ce aici) - unde mi-au cazut cu tronc in special casele colorate cu obloane. Am pranzit aproape de Marina Bay (intr-o seara am vazut acolo un spectacol fain de lumini si imagini reflectate in apa care tasnea din fantani, baloane de sapun si muzica!) si Financial District, am vizitat Asian Civilization Museum, m-am urcat in copacii gigantici din Gardens by the Bay (dar nu am mai avut timp sa vizitez serele:( ), am descoperit un loc fain, vechi, antic si de demult, cu o istorie draguta, numit "Ya Kun Kaya Toast" (kaya e un gem local facut din oua si cocos).
Un loc special a fost Gradina Botanica: cea mai frumoasa vizitata pana acum de mine. Inedita prin marime, flora si peisagistica. Intrucat in penultima zi m-am mutat chiar vis a vis de gradina, m-am dus sa o vizitez de dimineata. A inceput sa ploua destul de repede, a stat, apoi s-a pornit din nou si de data asta cu "caini si pisici":) Asa ca mi-am scos carticica (o alt roman savuros si simplu al Anei Gavalda, L'Echappee belle) si am citit in fata Gradinii de Orhidee (floarea nationala a Singaporelui), la adapost. Apoi.... minunatie de culori, forme si mirosuri! hmmmmm, ce savoare! O scurta plimbare dupa ploaie in mica padure ecuatoriala (rainforest) si reintoarcerea in gradina, la 11 noaptea, cand luminile calauzeau pasii indragostitilor, ai celor care faceau jogging sau ai celor singuri, care se asezau pe o banca si se delectau cu struguri si ciocolata ;)
Autobuzele mergeau prea bine si in statii aveai orarul lor si cate o harta (in cele mai multe din statii, cu obiective turistice!!) asa ca mi-am facut o placere in a vizita orasul si din autobuz:) Am aflat de Merlion (despre care puteti afla si voi citind aici) si de "fogging" (procesul de "afumare" a tantarilor prin folosirea unui fum aplicat in jurul blocurilor).
M-am bucurat sa stau in 2 case tare faine (v-am zis ca totul a fost fain:) ): una cu etaj, cu un caine numit Max, batran, simpatic si surd, cu doi stapani, un cuplu de homosexuali, foarte primitori si prietenosi care mi-au dat cheia de la casa din prima zi (!). A doua a fost un apartament a carui proprietara lipsea de la domiciliu cand am ajuns (si care de altfel a lipsit pana cand am plecat) si care lasase casa pe mana menajerei - o filipineza foarte amabila, foarte incantata sa afle ca sunt crestina, care devenise crestina dupa ce toti cei 3 copii ai sai devenisera crestini si in cele din urma i-au spus si ei, care asculta la radio emisiuni crestine si cand nu are ce face, citeste Biblia...care ma tot intreba de fiecare data cand ma vedea (dimineata, seara) daca vreau sa beau apa calda (asa e obiceiul prin partile astea) si care mi se adresa cu "ma'am" la fiecare 2 cuvinte pe care mi le spunea:) Foarte dragutza!
Am mers muuult. Am redescoperit parfumurile de mosc alb si iasomie. Am asistat la o slujba intr-un templu budist si am citit multe despre diverse traditii, istorii, costume ale locului si regiunii. Am descoperit culmea kitch-ului: intr-un mall plin de firme de 5 stele, un rau pe care navigau gondole: iata aici dovada (netrucata si cat se poate de adevarata!!).
Am facut 8 ore la intoarcere (in loc de 5) din cauza ploii si traficului din KL. Dar sunt recunoscatoare pentru muzica si vocea unei doamne, Sarah Brightman, care m-au insotit in tot acest timp...
Am o dorinta: data viitoare, sa stau putin mai mult la Singapore:)
Vacanta mea a inceput intr-o vineri. A fost o zi in care m-am simtit foarte libera. Ii simteam parca deja gustul vacantei mele. Asa ca mi-am facut putin de cap:) Si in pelegrinarile mele am intrat intr-un salon cosmetic. Si de bine ce-am intrat ca am dat nas in nas cu ..el: un transexual! Stiti intrebarile Scufitei Rosii? De ce ai bunico ochii asa mari? De ce ai bunico gura asa mare? Exact asta imi venea sa il intreb si eu! :) Sfinte Sisoie: iertare, dar pentru 2 secunde m-am socat! Anii petrecuti sub tutela bunicii s-au facut inca o data remarcati prin puterea de a-mi retine chiar si cel mai subtil zambet amestecat cu un fel de ... respingere. Da, asta e, asa am simtit. Nu era genul meu de femeie:) Am fost amandoi politicosi pret de 1minut, el dandu-mi informatii despre orar si eu multumind frumos si iesind tacticos pe usa, fara a privi inapoi. Am zambit doar si mi-am zis ca voi avea o vacanta pe cinste! Si asa a fost!
Am iubit Singaporele din prima: aerul era mai respirabil iar statia de metrou curata si cu instructiuni super clare, cu harta si semnalizari colorate de nici macar un copil nu se poate pierde! Si apoi transportul in comun in stil elvetian (Geneva a rasarit din nou in mintea si inima mea!), sentimentul de siguranta, locurile si oamenii (in special cei la care am stat) au aprofundat sentimentul asta de bine!
M-am pierdut pe stradutele din Little India (care arata cam asa, asa, asa, ....) si Chinatown - I loved it!! (vezi de ce aici) - unde mi-au cazut cu tronc in special casele colorate cu obloane. Am pranzit aproape de Marina Bay (intr-o seara am vazut acolo un spectacol fain de lumini si imagini reflectate in apa care tasnea din fantani, baloane de sapun si muzica!) si Financial District, am vizitat Asian Civilization Museum, m-am urcat in copacii gigantici din Gardens by the Bay (dar nu am mai avut timp sa vizitez serele:( ), am descoperit un loc fain, vechi, antic si de demult, cu o istorie draguta, numit "Ya Kun Kaya Toast" (kaya e un gem local facut din oua si cocos).
Un loc special a fost Gradina Botanica: cea mai frumoasa vizitata pana acum de mine. Inedita prin marime, flora si peisagistica. Intrucat in penultima zi m-am mutat chiar vis a vis de gradina, m-am dus sa o vizitez de dimineata. A inceput sa ploua destul de repede, a stat, apoi s-a pornit din nou si de data asta cu "caini si pisici":) Asa ca mi-am scos carticica (o alt roman savuros si simplu al Anei Gavalda, L'Echappee belle) si am citit in fata Gradinii de Orhidee (floarea nationala a Singaporelui), la adapost. Apoi.... minunatie de culori, forme si mirosuri! hmmmmm, ce savoare! O scurta plimbare dupa ploaie in mica padure ecuatoriala (rainforest) si reintoarcerea in gradina, la 11 noaptea, cand luminile calauzeau pasii indragostitilor, ai celor care faceau jogging sau ai celor singuri, care se asezau pe o banca si se delectau cu struguri si ciocolata ;)
Autobuzele mergeau prea bine si in statii aveai orarul lor si cate o harta (in cele mai multe din statii, cu obiective turistice!!) asa ca mi-am facut o placere in a vizita orasul si din autobuz:) Am aflat de Merlion (despre care puteti afla si voi citind aici) si de "fogging" (procesul de "afumare" a tantarilor prin folosirea unui fum aplicat in jurul blocurilor).
M-am bucurat sa stau in 2 case tare faine (v-am zis ca totul a fost fain:) ): una cu etaj, cu un caine numit Max, batran, simpatic si surd, cu doi stapani, un cuplu de homosexuali, foarte primitori si prietenosi care mi-au dat cheia de la casa din prima zi (!). A doua a fost un apartament a carui proprietara lipsea de la domiciliu cand am ajuns (si care de altfel a lipsit pana cand am plecat) si care lasase casa pe mana menajerei - o filipineza foarte amabila, foarte incantata sa afle ca sunt crestina, care devenise crestina dupa ce toti cei 3 copii ai sai devenisera crestini si in cele din urma i-au spus si ei, care asculta la radio emisiuni crestine si cand nu are ce face, citeste Biblia...care ma tot intreba de fiecare data cand ma vedea (dimineata, seara) daca vreau sa beau apa calda (asa e obiceiul prin partile astea) si care mi se adresa cu "ma'am" la fiecare 2 cuvinte pe care mi le spunea:) Foarte dragutza!
Am mers muuult. Am redescoperit parfumurile de mosc alb si iasomie. Am asistat la o slujba intr-un templu budist si am citit multe despre diverse traditii, istorii, costume ale locului si regiunii. Am descoperit culmea kitch-ului: intr-un mall plin de firme de 5 stele, un rau pe care navigau gondole: iata aici dovada (netrucata si cat se poate de adevarata!!).
Am facut 8 ore la intoarcere (in loc de 5) din cauza ploii si traficului din KL. Dar sunt recunoscatoare pentru muzica si vocea unei doamne, Sarah Brightman, care m-au insotit in tot acest timp...
Am o dorinta: data viitoare, sa stau putin mai mult la Singapore:)
Casa de oaspeti
Nu stiu daca mi-a placut dintotdeauna sa citesc poezii. Nu-mi aduc aminte de placerea asta din copilarie dar imi amintesc de ea din adolescenta, de cand l-am descoperit pe Blaga. Atunci stiu ca m-am indragostit de poezie. Si mai stiu cum am inceput sa scriu pe peretii camerei mele, reactia parintilor mei (atat de diferita...) cand au vazut "grozavia", desenele care le-au insotit in timp, poeziile prietenului meu de atunci...Binenteles unele din poeziile lui Blaga... Camera mea din casa parintilor inca poarta amintirea vizuala a acelor vremuri!
Zilele trecute am dat peste o poezie a lui Rumi, "Casa de oaspeti", pe care o stiam si de care m-am reindragostit citind-o. Ati avut si voi senzatia asta faina ca recitind ceva, fie ea poezie, roman, povestire etc, intelegeti altceva, mai fin, mai profund?
In ultimele zile, si cand eram la Singapore si mai apoi aici, ma intalnesc cu senzatii noi, cu constiinta unor sentimente si perceptii si ganduri diferite cu o nuanta, un fir de nisip, un anotimp, o frunza - vorba poetului.....altui poet:)
Sunt recunoscatoare corpului meu, mintii mele, sufletului si spiritului meu. Lui A. Si poetilor.
Zilele trecute am dat peste o poezie a lui Rumi, "Casa de oaspeti", pe care o stiam si de care m-am reindragostit citind-o. Ati avut si voi senzatia asta faina ca recitind ceva, fie ea poezie, roman, povestire etc, intelegeti altceva, mai fin, mai profund?
In ultimele zile, si cand eram la Singapore si mai apoi aici, ma intalnesc cu senzatii noi, cu constiinta unor sentimente si perceptii si ganduri diferite cu o nuanta, un fir de nisip, un anotimp, o frunza - vorba poetului.....altui poet:)
Sunt recunoscatoare corpului meu, mintii mele, sufletului si spiritului meu. Lui A. Si poetilor.
joi, 5 iulie 2012
Obiectiv bifat
De fapt obiectivE: Turnul Menara si Turnurile Petronas. Ca orice locuri turistice sunt pline.
Turnul Menara nu are nimic spectaculos decat ca e inalt :) Ok, poate am avut asteptari prea mari sau nu am ajuns unde trebuie (la restaurantul rotativ). In rest e plin de chinezarii. Mai faina e padurea care il inconjoara si care nu prea e populata si nici populara: majoritatea prefera masinile.Pacat. E chiar fain sa mergi pe podul suspendat, prin padurea tropicala cu gradina de orhidee salbatice. Oricum, trebuie sa fii pregatit sa traiesti pentru un timp ca in sauna. Doar ca iti tii hainele pe tine! Am intrat pe o parte a padurii si am iesit pe alta. Si asa am constatat ca acest oras nu e facut sa mergi pe jos prin el. E infiorator din acest punct de vedere! Iesirea dadea intr-un fel de autostrada, harta nu mi-a fost de nici un folos si cred ca am avut pur si simplu noroc (si inspiratie ca nu purtam sandalele cu toc jos) pentru ca, in cele din urma, am ajuns la o statie de tren.
Turnurile Petronas sunt intr-o zona gen La Defense, Paris. Mai putin micul parc, lacul (curatat cu stoicism de cativa lucratori care pareau a folosi un fel de aspirator acvatic; fundul lacului este pavat cu gresie) si cascada de langa locul de joaca al copiiilor. Suria KLCC este impresionatul mall (de vreo 5 nivele cred) cu toate marcile/brandurile posibile si imposibile de la care lumea cumpara in prostie! In fapt, in KL, in mall-uri veti gasi mai multa lume decat in orice alt loc. Aceeasi boala ca si in Dubai se pare. M-am delectat cu un cheese cake la Cafe Vienna (oh, tempora..:) si cu tumultul de oameni: sunt sigura ca aratam ca niste furnici intr-un musuroi cu singura diferenta ca nu faceam nimic constructiv!
La Aquarium inca nu am ajuns. Dar cred ca mai e timp. Ma bucura zilele de genul asta pt ca ma simt libera si in vacanta:) Sa stai si sa nu ai un plan - asta a devenit pentru mine o incantare dar si o lectie (inca de cand eram in tara).
Spre seara toata lumea statea pe marginea lacului. Poate asteptau sa se aprinda luminile. Cel putin eu una asta faceam. Dar eram prea obo si imi curgea iar nasul, asa ca am luat-o catinel spre casa.
Apoi a venit ploaia. Imi place cand ploua.
PS: de vreo cateva seri a inceput asediul tantarilor!
Turnul Menara nu are nimic spectaculos decat ca e inalt :) Ok, poate am avut asteptari prea mari sau nu am ajuns unde trebuie (la restaurantul rotativ). In rest e plin de chinezarii. Mai faina e padurea care il inconjoara si care nu prea e populata si nici populara: majoritatea prefera masinile.Pacat. E chiar fain sa mergi pe podul suspendat, prin padurea tropicala cu gradina de orhidee salbatice. Oricum, trebuie sa fii pregatit sa traiesti pentru un timp ca in sauna. Doar ca iti tii hainele pe tine! Am intrat pe o parte a padurii si am iesit pe alta. Si asa am constatat ca acest oras nu e facut sa mergi pe jos prin el. E infiorator din acest punct de vedere! Iesirea dadea intr-un fel de autostrada, harta nu mi-a fost de nici un folos si cred ca am avut pur si simplu noroc (si inspiratie ca nu purtam sandalele cu toc jos) pentru ca, in cele din urma, am ajuns la o statie de tren.
Turnurile Petronas sunt intr-o zona gen La Defense, Paris. Mai putin micul parc, lacul (curatat cu stoicism de cativa lucratori care pareau a folosi un fel de aspirator acvatic; fundul lacului este pavat cu gresie) si cascada de langa locul de joaca al copiiilor. Suria KLCC este impresionatul mall (de vreo 5 nivele cred) cu toate marcile/brandurile posibile si imposibile de la care lumea cumpara in prostie! In fapt, in KL, in mall-uri veti gasi mai multa lume decat in orice alt loc. Aceeasi boala ca si in Dubai se pare. M-am delectat cu un cheese cake la Cafe Vienna (oh, tempora..:) si cu tumultul de oameni: sunt sigura ca aratam ca niste furnici intr-un musuroi cu singura diferenta ca nu faceam nimic constructiv!
La Aquarium inca nu am ajuns. Dar cred ca mai e timp. Ma bucura zilele de genul asta pt ca ma simt libera si in vacanta:) Sa stai si sa nu ai un plan - asta a devenit pentru mine o incantare dar si o lectie (inca de cand eram in tara).
Spre seara toata lumea statea pe marginea lacului. Poate asteptau sa se aprinda luminile. Cel putin eu una asta faceam. Dar eram prea obo si imi curgea iar nasul, asa ca am luat-o catinel spre casa.
Apoi a venit ploaia. Imi place cand ploua.
PS: de vreo cateva seri a inceput asediul tantarilor!
Efectul Lucifer si timpul
Astazi am descoperit 3 discursuri faine, 2 despre timp si altul despre efectul Lucifer. Va invit sa le vedeti aici, aici si aici :)
In alta ordine de idei ma gandesc daca sa ma mai intorc acasa sau nu, ce va fi cand ma voi intoarce. Si asta si din cauza articolului dlui Plesu din Dilema. Sincer, mi se face parul maciuca! Si nu pentru ca nu folosesc balsam. Citeam intr-un alt articol despre conflictul de la Universitate si cum Nicusor Dan a reusit sa-l opreasca. E singurul care poate/ vrea sa fac ceva?? Si mai aud vesti de la amici din tara ale caror afaceri au esuat din cauza unui intreg cerc de intarzieri la plata... Apoi ma uit pe facebook, pe alte site-uri si vad amici, prieteni care au inceput sa creasca afaceri pe cont propriu, care au pareri pertinente despre lume si viata, care sunt pozitivi si increzatori si ma intreb cum pot co-exista cele 2 lumi: una politica si urat colorata, deprimanta, corupta si inselatoare si alta luminoasa, optimista, frumos colorata. E a doua o iluzie? Are cu adevarat sanse sa se dezvolte pe termen lung si sa devina main stream? Azi sunt fifty-fifty: vreau sa cred ca se poate, si totusi acea parte a realitatii ma inteapa prea tare cu mirosul ei...
Intr-o alta nota, nu foarte indepartata, voi povesti despre .... religie:
Mi-a fost dat sa intalnesc azi un grup de coreeni insotiti de un pastor. Evanghelisti cu totii. Dupa un rand de poze (normal, nu?) am mers in 2 clase, in vizita. Am stat putin de vorba cu pastorul, de fel din KL, care imi spunea ca mai mult sta prin Europa pentru evanghelizare. Si case duce la Londra, undeva in Elvetia (nu mai stiu orasul) si apoi Gdansk (habar nu avea de legatura orasului cu comunismul, dar asta e o alta poveste). De ce va duceti intr-o tara crestina "to evangelise"? il intreb eu. Oh, sunt multi crestini in Polonia, raspunse el putin mirat.. "Pentru ca sunt foarte multi chinezi", imi spune el. Really???? In Gdansk? "Si apoi in Europa sunt foarte putini crestini!". No shit!! Pe cuvantul tau? "In Bucuresti biserica chineza are 450 (!!) de chinezi". Aha..Keep in touch, he said..N-am insistat. Am salutat frumos, m-am scuzat si am plecat..
Ieri seara am iesit la cina cu o colega. Nu mai insist asupra mancarii :), dar merita sa mentionez cafeneaua in stil european, foarte misto, prajiturile si ceaiul! Din una in alta imi spune ca majoritatea evangelistilor de aici ii considera pe catolici si ortodoxi ca fiind incuiati si nu-i privesc cu ochi buni. Ha! Ce ciudat..cand te gandesti ca noi ii vedem la fel pe ei:)
Si ma intreb cat de prezent si real este efectul lui Lucifer (vezi lunk-ul de la inceput)? Cand incepe sa se manifeste? Il simtim de la inceput? Pe masura ce creste?
Simt sa spun si sa scriu: Doamne ajuta! Ajuta sa ne ferim de noi si cei ca noi!
In alta ordine de idei ma gandesc daca sa ma mai intorc acasa sau nu, ce va fi cand ma voi intoarce. Si asta si din cauza articolului dlui Plesu din Dilema. Sincer, mi se face parul maciuca! Si nu pentru ca nu folosesc balsam. Citeam intr-un alt articol despre conflictul de la Universitate si cum Nicusor Dan a reusit sa-l opreasca. E singurul care poate/ vrea sa fac ceva?? Si mai aud vesti de la amici din tara ale caror afaceri au esuat din cauza unui intreg cerc de intarzieri la plata... Apoi ma uit pe facebook, pe alte site-uri si vad amici, prieteni care au inceput sa creasca afaceri pe cont propriu, care au pareri pertinente despre lume si viata, care sunt pozitivi si increzatori si ma intreb cum pot co-exista cele 2 lumi: una politica si urat colorata, deprimanta, corupta si inselatoare si alta luminoasa, optimista, frumos colorata. E a doua o iluzie? Are cu adevarat sanse sa se dezvolte pe termen lung si sa devina main stream? Azi sunt fifty-fifty: vreau sa cred ca se poate, si totusi acea parte a realitatii ma inteapa prea tare cu mirosul ei...
Intr-o alta nota, nu foarte indepartata, voi povesti despre .... religie:
Mi-a fost dat sa intalnesc azi un grup de coreeni insotiti de un pastor. Evanghelisti cu totii. Dupa un rand de poze (normal, nu?) am mers in 2 clase, in vizita. Am stat putin de vorba cu pastorul, de fel din KL, care imi spunea ca mai mult sta prin Europa pentru evanghelizare. Si case duce la Londra, undeva in Elvetia (nu mai stiu orasul) si apoi Gdansk (habar nu avea de legatura orasului cu comunismul, dar asta e o alta poveste). De ce va duceti intr-o tara crestina "to evangelise"? il intreb eu. Oh, sunt multi crestini in Polonia, raspunse el putin mirat.. "Pentru ca sunt foarte multi chinezi", imi spune el. Really???? In Gdansk? "Si apoi in Europa sunt foarte putini crestini!". No shit!! Pe cuvantul tau? "In Bucuresti biserica chineza are 450 (!!) de chinezi". Aha..Keep in touch, he said..N-am insistat. Am salutat frumos, m-am scuzat si am plecat..
Ieri seara am iesit la cina cu o colega. Nu mai insist asupra mancarii :), dar merita sa mentionez cafeneaua in stil european, foarte misto, prajiturile si ceaiul! Din una in alta imi spune ca majoritatea evangelistilor de aici ii considera pe catolici si ortodoxi ca fiind incuiati si nu-i privesc cu ochi buni. Ha! Ce ciudat..cand te gandesti ca noi ii vedem la fel pe ei:)
Si ma intreb cat de prezent si real este efectul lui Lucifer (vezi lunk-ul de la inceput)? Cand incepe sa se manifeste? Il simtim de la inceput? Pe masura ce creste?
Simt sa spun si sa scriu: Doamne ajuta! Ajuta sa ne ferim de noi si cei ca noi!