duminică, 4 ianuarie 2015

Durata si intensitate

"Si cat timp ati fost impreuna?" incepe sa mi se para o intrebare foarte proasta. Mai ales de una singura. Pentru ca presupunera din spate (dupa cum iti pot da seama din reactia celui/celei care intreaba) este: ati fost 2 luni - nu ai voie sa suferi; daca o faci esti o prostanaca/ prostanac. Ati fost mai mult de 1-2 ani - atunci, da, ai voie! Nu zau?! Deci poti sta intr-o relatie vreo 6 ani, sa zicem, nu te implici mai deloc, ba chiar ai si vreo 2-3 aventuri in timpul asta dar cand va despartiti, daca afisezi o mina trista, este perfect in regula sa primesti "condoleante" si strangeri in brate/ batai pe umar. Dar daca traiesti intens 2 luni langa un om langa care te simti tu insuti/ insati, la despartire n-ai nici un drept sa fii trist/a, furio(a)s/a, sau mai rau!
Poate daca am invata in familie, la scoala, in comunitate sa fim lasati sa fim noi, sa ii acceptam pe ceilalti mai usor, sa gestionam emotiile, poate ca si relatiile noastre ar arata altfel: mai sanatoase, mai curate, mai vii (poate in primul rand). Am intra in relatii mai deschisi, mai onesti, mai clari si nu am intra daca am sti mai bine ce vrem si ce nu. Si cat ar dura, ar dura, am trai mai intens si mai autentic. Si cand (dca) ar veni vremea sa ne despartim, am face-o mai usor (nu cred ca e posibil chiar de fiecare data si in toate relatiile sa existe asa o sincronicitate ca si unul si altul sa fie chiar atat de clari asupra momentului despartirii, dar ne-am apropia mult mai mult); si daca ne-am judeca mai putin - pe noi insine si pe ceilalti.
Va rog, nu mai intrebati "Cat timp ati fost impreuna?". Incercati mai bine "Cat de intens ati trait relatia?"/ "Cum v-ati simtit in relatie?". Raspunsul s-ar putea sa va surprinda! ;)