Zi de administrative. Doar cu qigong pe seara si nimic altceva in rest. Poate unde aveam atata timp, fara graba, m-am trezit tarziu si mi-a luat ceva sa ies din casa.
Mai intai anaf. Nu vedeam niciunde "Informatii". Doar o gramada dezordonata care parea totusi ca e o coada, la unul dintre ghisee: Nr 2. Ma duc spre un altul liber: "Casierie" (de altfel singurul deschis in afara celuilalt). O doamna tare draguta imi spune ca totusi la cel unde e coada trebuie sa ma asez. (Aveam mai tarziu sa vad, scris mai mic si mai jos ca scria si "Informatii"). O fac cu blandete fata de mine si de situatie. Respiram adanc si ma observam. Imi vine randul in cele din urma si din nou am marea surpriza sa dau peste o domna tare binevoitoare si proactiva, care imi vorbeste pe un ton calm. Inchei si dau sa plec cand realizez ca mai am totusi nevoie de o informatie (cautam numarul de la call center la care ma sfatuise sa sun dar nu il vedea pe niciunde desi paruse din limbajul ei non verbal ca ar fi fost afisat undeva pe un perete, in spatele meu). Tot doamna de la Casierie, cu intelegere si benevolenta, mi-l ofera. Sun si, mult mai repede decat la o clinica privata (unde suni de obicei ca ceva te doare fizic si totusi astepti minute in sir!), un domn foarte amabil imi ofera toate informatiile de care aveam nevoie (iubesc vocile baritonale!:)). Checked, checked, checked! Buun.
Incantata, plec spre Registrul Comertului: gresesc intrarea si, cu zambetul pe buze, doamna de la receptie imi indica celalalta intrare, "cu steaguri". Acolo, domnul pe care il intreb incotro sa o iau, imi da directia. La etajul 1 insa ma opresc oarecum in mijloc pentru ca nu corespondea indicatiilor primite. Imediat, o doamna ma iscodeste si ma trimite catre "informare initiala". Nu trece 1 minut si apare domnul de la Receptie care ma cauta sa imi spuna ca ma indrumase gresit si ca aici unde stateam trebuia sa ajung (!!).
Pai sa nu te bucuri cand esti asa tratat? Pai sa te bucuri. Si putina recunostinta merge. Chiar si mai multa!
Pe seara insa, reflectand la intamplarile de peste zi, realizam si mai bine de unde venise enervarea si ce ma obosise. La ANAF se vorbea in gura mare despre "hotii astia de guvernanti" si despre cat de rau merge tot in tara asta, si "cat de neseriosi sunt oamenii", despre boli si greutati, cineva incerca sa se bage in fata si cand eram la ghiseu, pentru ca ne auzeam bine eu repetam, doamna de la ghiseu repeta si cetateanul asta incepuse si el sa imi explice in ureche cum trebuie sa procedez (!!).
Da, cred ca in tara asta oamenii din sistem se schimba si ca sunt si unii foarte amabili, politicosi care stiu sa vorbeasca cu grija iar Iadul e in afara, facut si intretinut de cei care nu vor sa isi schimbe sau nu isi pot schimba (inca) modalitatea de abordare a sistemului. Cand nu vedem micii pasi de progres, ramanem captivi si rigizi in colivia durerii. Cand schimbarea vine din interior, e de bine;)