Reminder to self… and others

Cand te mai plangi ca iti e rau, uita-te in jur la 2 lucruri:

1. La lucrurile minunate din viata ta, oameni, intamplari, locuri, carti, bucurii mai mici sau mai mari care sigur au existat sau exista in continuare;
2. La provocarile altora, fie ei prieteni, colegi, membri mai indepartati din familie sau straini. Sunt in lumea asta atatea si atatea povesti, cu oameni fel de fel, care isi plang durerile departe de ochii tai, dar pe care ii poti vedea sau auzi daca vrei cu adevarat sa ii vezi si auzi. 

Misiunea personala

Din ce pozitie o traiesti? In dupa amiaza asta am avut un moment de aha: ca e posibil sa-mi fi trait misiunea personala din pozitie de control si putere si nu din smerenie si being of service!! WOW, big, big AHA moment! O prietena mi-a spus ca 23 nov 2014 va fi o data importanta, un prag, va marca o schimbare. Ieri am fost la constelatii si am simtit, fizic (!), cum mi se ridica o greutate de pe inima, azi asta. Hmm, cine sunt eu in fond sa ma pun cu Universul? Cine suntem noi sa ne punem cu Viata? Oh, si da, cu ego-ul meu cat China, ii spuneam Vietii sa vina ea la mine, nu m-as fi dus eu la ea… Noroc ca m-am desteptat la un moment dat :)  Cate bete in roate ne punem singuri, cat de mult ne putem lasa purtati de val, de “minciunile” mintii! In fiecare zi, ca imn, ar ajuta sa ascultam si sa ne uitam la locul nostru in Univers!

Sunt recunoscatoare: pentru anul asta, pentru oamenii din viata mea, pentru lectiile primite si pentru viitor, pentru ca respir, pentru cursuri, pentru pisici, pentru barbatii din viata mea, si femei, pentru profesorii si ghizii care mi-au iesit in drum, pentru muzica, pentru mare, pentru masinuta, pentru culorile mancarii si uleiurile volatile, pentru constelatii, analiza personala si coaching, pentru tata, pentru casa, pentru Viata si experienta!

Momentan dor. Mai tarziu mai vedem.

Cateodata mi se face dor, cateodata sunt furioasa.
Acum mi-e dor.
Dor de ochii care sclipeau iscusit si stiau dinainte ce vrei sa spui, dor de zambetul de copil care a facut sau e pe cale sa faca o nazbatie, dor de mine cu el, de explicatiile clare si logice, de ecuatiile si integralele facute pe un servetel sau o pagina rupta din caiet, de serialele vazute impreuna, de a vorbi cat spala vasele, de a vorbi despre parinti, prieteni, viata, de a face dragoste pana spre dimineata....
Move on, my darling, move on... 

Alte resurse faine

Tot mai apar, cum e si normal. Doar ca inca nu am gasit metoda de organizare prin care sa imi si fac timp sa le citesc in ritmul in care ele apar. Ce m-am gandit e sa le scriu in continuare pe blog, spre fericirea mea ulterioara.. si a altora:). Asadar:
Whats-going-on-inside-the-brain-of-a-curious-child
Make-your-bed-floss-your-teeth-and-dont-forget-your-future-self
Gen-Y-and-their-managers-around-world
Simon Sinek - How_great_leaders_inspire_action
Andrew Stanton - The_clues_to_a_great_story

Brain Pickings - I love it:)

Un excelent extract dintr-o carte pe care abia astept sa o citesc: Love: What life is all about - Leo Buscaglia
2 articole foarte faine, enriching si mind opening despre Allan Watts: If money were no object si Wisdom of insecurity
Si cateva sfaturi ale tanarului Mark Twain catre fetite: Advice to little girls
Despre Purpose - Work - Love
..si multe, multe altele!!
Nu poti sa nu il iubesti! Perfect pentru o zi cu ceata, langa un cappuccino si un croissant:)

Despre doliu si perceptie

In perioada doliului (dupa ce inchei o relatie) apare tristetea, apoi furia. Si imi pare ca fiecare atrage dupa sine o alta perspectiva, o noua pereche de ochelari prin care te uiti in urma, la relatie, si iti pare ca ce a spus, ce a facut este altfel. Si pana cand ajungi sa te asezi intr-o perspectiva, sa let it be and move on, trece timp, treci printr-un foc, mai molcom sau mai intens, din care vrei sa fugi de multe ori. Chiar ajungem la adevar? Nu, cred ca vom cunoaste intotdeauna in oglinda.
Furia ii da putere. Daca si reusesc sa mi-o canalizez pe un fagas pozitiv, si mai bine. Poate fi scris, mobilizat resurse 

Despartiri

Despartirile dor, de cele mai multe ori. In acelasi timp, elibereaza si atunci imi produc un sentiment ciudat, oximoronic, de fericire dureroasa. Taie in mine perspectiva unui viitor impreuna cu celalalt si asta doare. Elibereaza in mine toate celelalte viitoruri potentiale si asta imi da aripi.
Sunt recunoscatoare pentru despartirea calma, vorbita la un ceai, in care ma las sa fiu, in care ma spun pe mine in mod autentic, atat cat ma stiu si ma constientizez acum; cand imi recunosc puterea prin afirmarea a cine sunt si ce imi doresc. Cand il simt pe celalalt prezent, cu putintele si neputintele sale, cu dorintele si visele lui.
Nepotriviri, nesincronicitati mult mai bine continute decat in trecut si pentru asta sunt recunoscatoare.
Calatoria continua! Mai sunt multe de invatat, umbre de luminat. Nesiguranta viitorului inca imi da fiori.
Multumesc! Teiubesc! Imi pare rau! Te rog sa ma ierti!