Oglindire

2 povesti, in aparenta plictisitoare si banale. Usor, usor au prins forma intr-un mod surprinzator: una despre reclamarea Adultului care are alte obiceiuri, nevoi si posibilitati si alegeri decat Copilul; ca Adultul poate alege diferit fata de parinti si isi poate deci transforma si mesajele cnoducatoare in unele care sa ii serveasca cat mai bine lui, in realitatea curenta. Alta despre reclamarea Copilului care inseamna trairea in corp a senzatiilor, conectarea la durere, asumarea trecutului, ca ceea ce a fost asa s-a intamplat; despre intimitate si libertate, despre a lasa controlul si a cladi din mers; despre a transpune in verbal, de exemplu, ce simti si sa verifici cu celalalt daca este si realitatea lui.