(Scris in Oct 2019, publicat in Oct 2020)
Cativa ani la rand in toamna ma reindragosteam. De acelasi barbat. De cativa ani, toamna ma imbolnavesc. Poate ca anii de psihanaliza sau pura mea curiozitate nu ma lasa sa nu ma intreb "de ce"? Ce spun tiparele astea? Si de ce nu ajung in team building?:)
Una peste alta, anul acesta am ajuns, dupa 15 ani, din nou in Ljubljana:) Incredibil cat de neschimbata poate fi. Intre timp, prietenii mei au facut 3 copii. Foarte simpatici!
Pentru ca am zburat prin Viena, m-am oprit o noapte la dus si una la intoarcere si acolo. Din fericire! De la fereastra mea Praterul meu se vedea foarte fain in lumina rasaritului. A fost a doua, respectiv a 3a oara cand am descoperit acest oras si deja ma simteam ca acasa. Unde mai pui ca a fost o vreme perfecta (in ciuda racelii) pentru o plimbare prin Gradina Botanica (carand un troler dupa mine:) ), cel mai bun cappucino din Viena, savurat la o masa metalica albastra cu un ghiveci de panselute pe ea (daca nu ati plantat vreodata in curtea scolii panselute inseamna ca sunteti indecent de tineri:) ), si pentru admirat minunatele, vibrantele si emotionantele picturi ale Olgai Wisinger-Florian descoperita pe ultima suta de metri in muzeul Leopold. Prima vizita am facut-o la muzeul Sigmund Freud sau mai bine zis casa temporar amenajata pe perioada renovarii muzeului. It will do, for now. Glumeti austriecii astia: aveau in magazinul de suveniruri un burete frumos impachetat pe care scria "Neurose":))
In Ljubljana nu se construieste. De aceea pretul caselor a tot crescut si continua sa o faca. In Viena blocurile de 3 etaje devin de 5 prin aditia a inca 2 etaje, de exemplu. Simplu. Elegant. Sustenabil. Si vorba cuiva: "sunt asa curate cladirile, ca am sentimentul ca trebuie sa am pantofii lustruiti cand ies din casa".
Pentru ca am calatorit cu autobuzul, m-am bucurat de verdele foarte aprins al naturii din ambele tari. Pentru un drum de 5 ore, am avut si la dus si la intors 2 soferi in autocar care au condus cu randul (!). In ciuda intarzierii de o ora la dus, autocarele au fost foarte curate si confortabile.
Daca in Lujbljana m-a cucerit aerul sic al magazinelor din orasul vechi, curtile interioare unde nu stiai ce bijuterie naturala sau artefact vei descoperi, in Viena am fost cucerita de diversitatea, aerul cosmopolit si aristocrat al orasului, reteaua de transport public. Inca atatea de descoperit!
Una peste alta, anul acesta am ajuns, dupa 15 ani, din nou in Ljubljana:) Incredibil cat de neschimbata poate fi. Intre timp, prietenii mei au facut 3 copii. Foarte simpatici!
Pentru ca am zburat prin Viena, m-am oprit o noapte la dus si una la intoarcere si acolo. Din fericire! De la fereastra mea Praterul meu se vedea foarte fain in lumina rasaritului. A fost a doua, respectiv a 3a oara cand am descoperit acest oras si deja ma simteam ca acasa. Unde mai pui ca a fost o vreme perfecta (in ciuda racelii) pentru o plimbare prin Gradina Botanica (carand un troler dupa mine:) ), cel mai bun cappucino din Viena, savurat la o masa metalica albastra cu un ghiveci de panselute pe ea (daca nu ati plantat vreodata in curtea scolii panselute inseamna ca sunteti indecent de tineri:) ), si pentru admirat minunatele, vibrantele si emotionantele picturi ale Olgai Wisinger-Florian descoperita pe ultima suta de metri in muzeul Leopold. Prima vizita am facut-o la muzeul Sigmund Freud sau mai bine zis casa temporar amenajata pe perioada renovarii muzeului. It will do, for now. Glumeti austriecii astia: aveau in magazinul de suveniruri un burete frumos impachetat pe care scria "Neurose":))
In Ljubljana nu se construieste. De aceea pretul caselor a tot crescut si continua sa o faca. In Viena blocurile de 3 etaje devin de 5 prin aditia a inca 2 etaje, de exemplu. Simplu. Elegant. Sustenabil. Si vorba cuiva: "sunt asa curate cladirile, ca am sentimentul ca trebuie sa am pantofii lustruiti cand ies din casa".
Pentru ca am calatorit cu autobuzul, m-am bucurat de verdele foarte aprins al naturii din ambele tari. Pentru un drum de 5 ore, am avut si la dus si la intors 2 soferi in autocar care au condus cu randul (!). In ciuda intarzierii de o ora la dus, autocarele au fost foarte curate si confortabile.
Daca in Lujbljana m-a cucerit aerul sic al magazinelor din orasul vechi, curtile interioare unde nu stiai ce bijuterie naturala sau artefact vei descoperi, in Viena am fost cucerita de diversitatea, aerul cosmopolit si aristocrat al orasului, reteaua de transport public. Inca atatea de descoperit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu