Poti privi moartea ca o intoarcere acasa, nu? Funny ca acum, dupa aproximativ aceeasi perioada petrecuta in Malaezia, va trebui sa ma intorc acasa. Si poti privi moartea ca o renastere, nu? De dimineata mi-a spus tata ca un var primar al meu a murit. Cred ca nu era mai mare decat cu vreo 12-13 ani mai mult. Se tot duc in perioada asta oamenii. Ce inseamna pentru omenirea de fapt aceasta perioada, ce vremuri traim? Cum oare sa se uite la noi peste ani...?
Incep sa ma linistesc cand incep sa citesc acatistele zilelor saptamanii. Ma intorc mereu si mereu spre ortodoxism. Legatura mea cu bunicii, in special cei materni, e profunda. Am vazut-o si simtit-o, din nou, in mini constelatia de vineri. Ei si bunicul patern mau vazut. Ai mei erau prea prinsi in povestea lor. Asa ca poate asa se si explica, intr-un fel, reintoarcerea mea spre ortodoxism. Sau poate spre Maica. Spre Hristos. Ce s-a construit in jurul lor poate e altceva.
Gand de a construi putin cate putin in locatii independente, unde placerea se poate combina cu invatatul si distractia.
recitesc ce am scris sus si realizez ca de fapt: este de a fi trimisa in afara casei. Alegerea de a ma intoarce acasa e a mea. I'll look into it.
Despre ce e, pentru mine, noua comunitate de self agility? Nu m-am simtit foarte confortabil. Nu vreau sa fiu "scoasa in afara zonei de confort" ca sa citez din context. Corpul meu se aricea cand auzea asta. Ce e bun pentru mine acolo? Dar in comunitatea de facilitare?
Teatru, jazz and tango, dans cu AV, Sf Maslu si Liturghia.Placerea de a fi cu mine, de a ma bucura de mancare buna, de cafea, chiar si trenul gresit (dintre tpate persoanele s-a intamplat sa fie cu ea:)). Greu sa nu ma grabesc, doar sa fiu.
Ce va fi, vreau sa fiu cu acceptare, usurinta si bucurie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu