nu se intampla nimic. este un continuum. doar variatii vagi.
paianjenii isi teseau plasa care imi gadila urechea dreapta si apoi se impletea in jurul felinarului din coltul boltii ceresti. dulapurile rascolite de prea mult ras au inceput sa suspine de dor, sperand copilareste ca s-au vindecat. ce gluma buna! de parca viata a fost scrisa pe o pagina, interpretata pe doua si ea vrea sa o rescrie in 3 minute. ha!...HAHAHAHAHA! ...opriti-o! articulati cuvintele, got damn it!....paianjenii apar la tot pasul. paianjenii sunt de vina pt ca ei o fac sa viseze. plasa o vrajeste, o fascineaza, o pierde printre scoici si nisip, ii smulge si ultima farama de luciditate si apoi o arunca in valuri...de parca ar sti sa inoate!..si ea se incapataneaza sa ramana legata de dulapuri si ... ce rahat!... dar ce placere!... viata scrisa ieri, publicata azi si citata la colturi indoite de vreme, zvonuri si bigudiuri rosii incalzite in masina de biguduri... te rugasem doar...te rugasem de atatea ori... si nu ma auzeai iar eu continuam sa ma uit luuung la tine si sa te rog din priviri... de ce nu intelegeai? de ce? de ce? de ce? de ce... de c... de ... d...?... si apoi a inceput sa zboare. nu se stie cum. cronicii vremii nu au inregistrat. se povesteste ca adanc, in mare, nebanuite nici de cele mai bine dotate submarine si nici de satelitii trimisi de oameni in ceruri, a gasit pamantul fagaduintei.
v-am spus: nimic nou...doar un continuum...doar variatii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu